Latest Posts
Lucrurile mici care ne condimentează viața (III)
A trecut ceva timp de când nu am mai scris nimic, au început să și apară pânze de păianjen virtuale în colțurile blogului meu. Dar, azi am luat mătura ca să fac curățenie și să reîmprospătez conținutul de aici. Așa cum spune și titlul, acestea sunt cele mai recente condimente care au dat gust viețiiContinue reading “Lucrurile mici care ne condimentează viața (III)”
Ce Românie îi voi arăta copilului meu?
Am tot evitat să scriu despre asta, dar săptămâna trecută a avut loc cel de-al treilea incendiu la un spital COVID. Toată lumea vorbea că de ce nu s-au luat măsurile necesare ca să se evite o astfel de tragedie după incendiul de la Piatra Neamț. Toți aveau păreri generale, dar în țara aia nimeniContinue reading “Ce Românie îi voi arăta copilului meu?”
Nu îți face nimeni statuie
Asta e concluzia la care am ajuns după trei săptămâni de grădiniță, în care pentru prima dată în ultimii trei ani am și eu timp doar pentru mine. În primele două săptămâni timpul meu a fost mai puțin, dar pentru că Năzdrăvanului îi place neașteptat de mult la grădiniță, am ajuns la 4 ore înContinue reading “Nu îți face nimeni statuie”
Două seriale coreene foarte faine: „Start-Up” și „Something in the rain”
Eu sunt o mare fană a serialelor coreene, în special a celor istorice. Le-am descoperit ca toată lumea pe TVR1 acum foarte, foarte mulți ani și de atunci am rămas fidelă acestui tip de seriale TV. Nu sunt ca alte seriale, chiar dacă uneori unele scene par copilărești, ele sunt pline de încărcătură emoțională. SerialeleContinue reading “Două seriale coreene foarte faine: „Start-Up” și „Something in the rain””
Prima ediție a Salonului Auto de la München – IAA Mobility 2021
Weekendul acesta am ajuns la München ca să vedem mult așteptatul salon auto german, aflându-se la prima ediție în capitala Bavariei. Primul salon auto s-a ținut în Germania în anul 1897, iar începând cu anul 1951 până în 2019 Frankfurtul a fost orașul care a fost gazda evenimentului bianual. Se pare că în 2019 auContinue reading “Prima ediție a Salonului Auto de la München – IAA Mobility 2021”
Honest review: lacul de unghii de la H&M
De câțiva ani urmăresc cu plăcere câteva canale de beauty de pe Youtube. Totul a început cu machiajul de la nuntă, atunci a fost prima dată când am fost machiată de un profesionist și am văzut ce efect are un machiaj bine făcut. Așa am început să urmăresc canalele de beauty, pentru a învăța maiContinue reading “Honest review: lacul de unghii de la H&M”
Lucrurile mici care ne condimentează viața (II)
Bună dimineața! La mine e aproape ora 9, e prima dată când scriu la ora asta cu cafeaua în față, dar cumva toată lumea din casă își vede de treaba lui și eu am puțin timp și inspirație. Am și visat frumos azi nopate, toată lumea era fericită și zâmbitoare. Bun, să începem rubrica (deșiContinue reading “Lucrurile mici care ne condimentează viața (II)”
„The Alice Network” („Rețeaua Alice”) de Kate Quinn, sau cartea pe care nu am putut să o mai las din mână
Deși aveam altă carte pe locul 2 de citit anul acesta dupa „Happiness” de Aminatta Forna, m-am hotărît să cumpăr „The Alice Network” când mă pregăteam pentru vacanță și mi-a apărut în wishlist-ul meu de pe Amazon că mai este doar o carte pe stoc, așa că nu am mai stat pe gânduri și amContinue reading “„The Alice Network” („Rețeaua Alice”) de Kate Quinn, sau cartea pe care nu am putut să o mai las din mână”
Lucrurile mici care ne condimentează viața (I)
M-am hotărât să încep o serie nouă pe blog în care să adun tot felul de mărunțișuri care îmi ocupă mintea în fiecare zi, dar care dacă m-aș așeza la tastatură să scriu despre ele, nu aș avea mai mult de câteva rânduri să le dedic. Cartea – La mare am început o carte nouă,Continue reading “Lucrurile mici care ne condimentează viața (I)”
Prima vacanță în Croația
Anul acesta am ajuns din nou la mare! După anul de pauză pe care ni l-a oferit corona anul trecut, am zis că anul ăsta ne înarmăm cu toate testele și hârtiile de care au nevoie autoritățile numai să ajungem și noi undeva la mare și la soare. Am ales Croația din motive foarte pragmatice,Continue reading “Prima vacanță în Croația”
Dacă toată lumea ar fi ca tine te-ai plictisi
Am auzit de câteva ori în viața de adult ideea aceasta, că de fapt te-ai plictisi enorm dacă toată lumea ar avea aceeași părere cu tine. Când aud ceva atât de categoric, de la un trainer sau altă persoană cu autoritate, nu mi se învârt rotițele imediat ca să analizez ceea ce zice, o iauContinue reading “Dacă toată lumea ar fi ca tine te-ai plictisi”
Cu ce mă îmbrac în concediu?
Chiar dacă îmi place să am idealuri înalte, de cele mai multe ori tot ce îmi doresc de la viață este să mă îmbrac frumos. Am înțeles că este la modă acum să spui că ești o femeie asumată, nah și eu sunt asumată că sunt superficială. Anul trecut am ratat concediul din cauza pandemiei,Continue reading “Cu ce mă îmbrac în concediu?”
Bărbații sunt de fapt niște femei mai bune
A început de ceva timp „evoluția” noastră ca umanitate, o piatră de hotar cred că a fost când a câștigat Conchita Schnitzel, ăăăăă scuze Wurst, Eurovisionul și de atunci a fost clar că lumea nu mai este așa cum o știam noi, ăi bătrâni. Am citit astăzi că în SUA a câștigat un tip transgenderContinue reading “Bărbații sunt de fapt niște femei mai bune”
Floare de latinitate
Salut! Astăzi a fost un eveniment foarte important în familia noastră, am avut o oră de probă la grădinița la care va merge Năzdrăvanul din Septembrie. Una peste alta, din nou mi-am dat seama cât de puțin ne cunosc „frații” noștri din Vest pe noi, românii. Cei care ne urmărim articolele reciproc, poate ați observatContinue reading “Floare de latinitate”
Eu sunt pentru educația sexuală în școli
Am văzut că zilele astea s-a discutat despre introducerea educației sexuale în școli, am văzut postări despre acest subiect la Oana Moraru (singurul specialist în educație pe care îl urmăresc), la Liviu Mihaiu (nu cred că el are nevoie de vreo descriere) și încă la câteva persoane publice din România. Ce i-a apucat exact acum,Continue reading “Eu sunt pentru educația sexuală în școli”
„Happiness” („Fericire”) de Aminatta Forna sau cartea care se termină la jumătate
Cartea cu care mă lupt aproape de la începutul anului este cea din titlu, se numește „Happiness” și e scrisă de Aminatta Forna, scriitoare care a devenit celebră, din cât am înțeles de pe internet, cu romanul „The memory of love”. Am mai scris pe blog că nu sunt o cititoare avidă, aș putea foarteContinue reading “„Happiness” („Fericire”) de Aminatta Forna sau cartea care se termină la jumătate”
Prima ieșire cu barca noastră!
Am scris acum câteva postări aici că anul acesta ne-am echipat foarte bine pentru zilele cu soare când ieșim la iarbă verde. Tot anul acesta este anul în care Trei și-a împlinit o dorință pe care o avea de când l-am cunoscut, aceea de a-și cumpăra o barcă gonflabilă. Una dintre cele mai frumoase amintiriContinue reading “Prima ieșire cu barca noastră!”
Când ești prea mic ca să faci binele
Am un gând care tot crește în mine de ceva vreme. Se întâmplă uneori când cineva are nevoie de ajutor sau sprijin într-o anumită situație să nu poți să ajungi la el pentru că ți-o iau înainte cei mai înstăriți decât tine. Și asta se întâmplă aproape de fiecare dată. Treaba asta cu ajutorarea aproapelui,Continue reading “Când ești prea mic ca să faci binele”
Am mâncat ramen pentru prima dată!
Simt nevoia să mă descarc undeva de cât sunt de dezamăgită de gustul celebrei supe japoneze ramen. Eu sunt o mare fană a culturii japoneze și nu o spun ca o idealistă, de când urmăresc orice are legătură cu Japonia mi-am dat seama care sunt atât calitățile dar și defectele lor ca popor, dar totContinue reading “Am mâncat ramen pentru prima dată!”
Ne pregătim de iarbă verde!
În sfârșit se anunță și pe aici zile mai însorite. Luna asta am avut o singură zi de vară adevărată și din fericire a picat duminica. În ziua aia toți ne-am înghesuit să stăm la soare pe undeva. Când am ajuns la pajiștea unde mergem de obicei pe malul unui lac din apropiere, parcă eramContinue reading “Ne pregătim de iarbă verde!”
Teoria ferestrelor sparte
Despre ce să scrii când nu se întâmplă nimic? Zilele din săptămâna aceasta au fost unele din cele mai plictisitoare zile pe care le-am avut în ultimii ani. M-am pregătit pentru ele, aplicația de vreme mi-a arătat că vor veni zile ploioase, am cumpărat jucării noi pentru că știam că vom sta mai mult înContinue reading “Teoria ferestrelor sparte”
Colindând cu gândul, de la modificatul unei cămăși la femeia modernă
Săptămâna aceasta mi-am făcut eu mie o provocare destul de mare, Trei și-a luat o cămașă nouă, a găsit-o la o super-reducere, dar avea mânecile prea lungi și m-am hotărât să încerc eu să i le scurtez. Nu am experiență în croitorie, mama și prietena mea cea mai bună au lucrat câțiva ani la oContinue reading “Colindând cu gândul, de la modificatul unei cămăși la femeia modernă”
De ce nu îmi (ne) place de Harry şi Meghan
Salutare! A trecut ceva timp de când nu am mai scris nimic, dar uneori responsabilitățile de adult sunt mai importante decât hobby-ul meu, iar de cele mai multe ori la sfârșitul zilei nu am avut deloc inspirație. Nici acesta nu este un articol foarte inspirat, dar hey, de undeva trebuia să mă apuc din nouContinue reading “De ce nu îmi (ne) place de Harry şi Meghan”
Am văzut și mi-a plăcut: The White Tiger (Netflix)
Săptămâna aceasta am văzut într-o seară pe Netflix filmul „The White Tiger”. Ce mi-a atras atenția a fost că scria acolo că este nominalizat la Oscar anul acesta și automat m-am gândit la „Slumdog Millionaire”, film care a făcut înconjurul lumii și a câștigat în 2009 opt premii Oscar. Deci, cu gândul că este unContinue reading “Am văzut și mi-a plăcut: The White Tiger (Netflix)”
Orez cu fasole păstăi, tofu și curry (de post)
Postul acesta am reușit să nu mai mănânc preponderent pâine cu dulceață și cartofi prăjiți. Nu e deloc sănătos și mă deprimam de câte ori deschideam figiderul ca să mănânc ceva rapid și puneam mâna pe cutia de margarină și borcanul de dulceață pentru că orice altceva de post trebuia să îmi gătesc și nuContinue reading “Orez cu fasole păstăi, tofu și curry (de post)”
Să fii sau să nu fii casnică?
Ce zice lumea când aude despre o femeie că e casnică? Că e menajeră, că a făcut școală degeaba, că o ține bărbatul sub papuc, că nu știe decât să crească copii și să facă de mâncare, că nu are ambiție, că părerea ei nu contează pentru că toată ziua stă în casă, că eContinue reading “Să fii sau să nu fii casnică?”
Citatul meu preferat!
Am scris aici mai demult, despre cât de superficiale mi se par toate citatele care îmi apar în fiecare zi pe pagina de Facebook, iar cei care le dau share pozează în niște omniscienți care ne oferă pastile de înțelepciune care nu spun de fapt nimic și rețete de viață echilibrată, super-rapide și cu efectContinue reading “Citatul meu preferat!”
Cel mai mare defect al românilor este că nu ne suportăm unii pe alții…
Nici nu știu cu ce să încep… Am citit cândva, demult „Psihologia poporului roman” de Constantin Radulescu-Motru, am fost de acord cu totul, poporul român de atunci este la fel cu cel de astăzi, dar nu despre asta vreau să scriu. Cred că toți românii suntem de acord că avem un complex de inferioritate foarteContinue reading “Cel mai mare defect al românilor este că nu ne suportăm unii pe alții…”
Overnight oats vegane
Demult am auzit de acești „overnight oats”, adică fulgi de ovăz lăsați peste noapte la înmuiat în iaurt, și am fost foarte curioasă cum sunt. Fun fact, Trei al meu mănâncă fulgi de ovăz în loc de pâine, dacă nu avem pâine în casă el este mereu rezolvat, și eu nu pot să mă uitContinue reading “Overnight oats vegane”
Ikea, dragostea mea!
Visul meu de imigrant a fost să ajung și eu la un magazin Ikea. Trăind în vestul țării, singurul magazin Ikea mai aproape era cel de la Budapesta, iar la una din firmele la care am lucrat, șefii mei obișnuiau să meargă la Budapesta la Ikea să cumpere mobilier pentru spațiile din firmă. Felul înContinue reading “Ikea, dragostea mea!”
Varză călită de post, ca la mănăstire
Unele dintre cele mai bune mâncăruri pe care le-am mâncat vreodată au fost cele care ne-au fost oferite la unele mănăstiri din România când le-am vizitat. Mi-a rămas în amintire un pește prăjit mâncat dimineața după slujba de Înviere făcut chiar de starețul mănăstirii, la o mănăstire din jud. Prahova am descoperit coliva, la altăContinue reading “Varză călită de post, ca la mănăstire”
Cinnamon rolls vegane (de post) cu aluat de pizza din comerț
Dacă urmărești canale de Youtube din SUA nu se poate să nu fi auzit cât de înnebuiți sunt americanii dupa cinnamon rolls. Dar ce sunt cinnamon rolls? Sunt niște rulouri din aluat dospit umplute cu zahăr și scorțișoară. Delicioase! Și ce e genial, e că le poți face și din aluat de pizza cumpărat dinContinue reading “Cinnamon rolls vegane (de post) cu aluat de pizza din comerț”
La cumpărături la magazinul românesc
Astăzi, în timp ce mâncam o bucată de rahat de Feleacul rămas de la cozonacii de Crăciun, mi-am dat seama că de atunci nici nu am mai fost la magazinul cu produse românești. Dar, să o iau cu începutul. Pe 3 Aprilie anul acesta, chiar de ziua lui Trei, se împlinesc 5 ani de cândContinue reading “La cumpărături la magazinul românesc”
Nu mă mai invidia! Nu vezi cât sunt de pozitivă?
Hello! Sunt eu, Doi, din nou cu bârfele mele. Ce să fac? Am scris în articolul trecut că acesta e spațiul meu de detoxifiere, și țin în mine de ceva timp subiectul ăsta. Tot din seria citatelor și statusurilor pe care le văd zilnic pe Facebook, am câțiva „prieteni” care postează la două extreme: unaContinue reading “Nu mă mai invidia! Nu vezi cât sunt de pozitivă?”
Subiectele despre care nu am să scriu niciodată
De când am avut ideea de a începe acest blog am știut că sunt câteva subiecte despre care nu am să scriu niciodată: parenting, religie și această pandemie. De ce nu vreau să scriu despre parenting sau să dau sfaturi despre creșterea copilului? Pentru mine, acesta este cel mai sensibil subiect. Am un copil deContinue reading “Subiectele despre care nu am să scriu niciodată”
Rebecca: Netflix vs. Hitchcock
Rebecca, este în primul rând numele unui roman de Daphne du Maurier, care a fost ecranizat mai întâi în 1940 de marele regizor Alfred Hitchcock, și încă o dată în 2020 a fost reîmprospătat și readus la viață prin intermediul rețelei Netflix. Varianta care mi-a atras atenția și pe care am văzut-o prima dată, aContinue reading “Rebecca: Netflix vs. Hitchcock”
Cum îmi mențin motivația să fac sport acasă
În primul rând nu sunt un exemplu de persoană sportivă, îmi amintesc când eram copil și ne întrebau profesorii care e materia noastră preferată, eu eram singura care nu ridica mâna că materia mea preferată e Educația Fizică. Dar, pentru că încerc să fiu în formă acasă, și am nevoie de sport după ce amContinue reading “Cum îmi mențin motivația să fac sport acasă”
Playlistul meu din iarna aceasta
Muzica a fost mereu prietena mea cea mai bună, mi-a ținut mereu de urât, m-a încurajat, mi-a dat aripi sau m-a înțeles așa cum nu putea nimeni să o facă. Am multe amintiri frumoase care s-au întâmplat în jurul muzicii, ceaiuri la Cărturești, ieșiri cu prietenii, festivaluri, condusul cu playlistul meu preferat, la un jobContinue reading “Playlistul meu din iarna aceasta”
Chifteaua-balaur deep fried în stil texan
La început de an, noi, Doi și Trei, avem aniversarea de la cununia civilă, iar anul acesta pentru că a fost una mai specială în care am sărbătorit 5 ani de atunci, i-am propus lui Trei să îmi gătească ceva, orice. El nu prea e cu gătitul, eu mereu visez la filmele romantice când elContinue reading “Chifteaua-balaur deep fried în stil texan”
Povestea lui Doi și Trei
Doi (ea), a venit pe lume într-un orășel aflat între dealuri și mereu a visat să iasă de acolo și să cunoască lumea, să fie o anonimă în mulțime, dar să se înțelepțească trăind fiecare clipă. Printre examene, job-uri mai bune sau mai proaste, prieteni vechi și noi, relații eșuate sau trăite doar în imaginație, shot-uri de tequila și nopți pierdute filozofând la un pahar, l-a cunoscut pe Trei (el), venit și el dintr-un oraș mic de la câmpie. Iar lui Trei i-au trebuit doar câteva cuvinte să o cucerească pe Doi pe viață: ”Ești topită după mine!” Ei, și ca povestea să nu se termine aici, Trei i-a mai zis lui Doi să plece amândoi in lumea asta largă și să își găsească și ei un rost al lor. Zis-și-făcut! Și s-au luat și s-au dus, peste câteva țări, nu prea departe de ai lor, și acolo au făcut un Năzdrăvan de copilaș de îți vine să îl mănânci nu alta!
Hai să povestim!
Subscribe to My Blog
Get new content delivered directly to your inbox.
