Eu și plantele de apartament

Știu, este cel mai banal subiect despre care aș putea scrie ceva. Dar, până la urmă nu e viața un șir lung de lucruri banale printre care se strecoară din când în când câte ceva extraordinar?

Relația mea cu plantele de apartament, „flori” cum li se spune la modul general la mine în familie, începe din copilărie. Tata era mare fan și aducea cu el din Italia tot felul de soiuri de copăcei mai mici sau mai mari pe care eu și mama trebuia să îi îngrijim cu conștiinciozitate până se întorcea iar în țară. Îmi aduc aminte că mi-au pus deasupra patului o plăntuță cu niște frunze mici, de dimensiunea unei unghii și o dată când a venit tata acasă m-a pus să îi șterg fiecare petală de praf. Se subînțelege că mie nu îmi păsa de florile lui, nu le vedeam frumoase și nu înțelegeam de ce le spun flori la niște plante care nu fac nicio floare, niciodată. Și mamei îi plăceau florile, aproape la fel de mult ca și lui, ei îi mai plăcea și să vină acasă cu câte un vlăstar de la vreo floare interesantă pe care a văzut-o pe la vreo prietenă de-ale ei și să o facă să supraviețuiască. Mă bucur totuși, că foate rar am avut în atribuțiile mele casnice udarea lor. Singura „floare” care chiar mi-a plăcut a fost un bonsai pe care l-a adus tata într-un an, dar așa cum am experimentat cu el, bonsaii sunt niște categorii de plante destul de greu de îngrijit și nu a supraviețuit prea mult al nostru.

Apoi, când am plecat la facultate și am avut apartamentul meu nu am vrut să mai văd nicio „floare” la mine în casă. Foarte târziu, după câțiva ani, mi-am luat un bambus, am zis că pe ăla trebuie să pot să îl îngrijesc că nu cere prea multe. Dar, nici bambusul meu nu a trăit prea mult și nici nu mi-a părut rău după el, ba mai mult eram chiar mândră să spun despre mine că eu nu pot să fac nicio plantă să supraviețuiască, chiar și una low-maintenance ca bambusul. Deci, în cei 10 ani cât am trăit în Timișoara, casa mea nu a văzut vreo plantă sau vreun ghiveci.

Percepția mea asupra plantelor a început să se schimbe după ce am venit în Germania și am văzut că aproape toată lumea avea în geam orhidee. Aici face parte din cultura lor să își aranjeze frumos pervazul ca să fie văzut de cei care trec pe stradă și orhideele sunt printre cele mai populare flori pe care le pun în geam. Nemților le mai place și să nu aibă perdele la geamuri sau își pun doar niște perdeluțe mici mai mult cu rol decorativ decât funcțional. Din ce am aflat, lucrul acesta face parte din ideologia lor protestantă, ca oamenii să vadă ce au vecinii lor în casă, în spiritul comuniunii și al frățietății între creștinii protestanți (ceva de genul). Revenind la orhidee, mereu mi-au plăcut foarte mult aceste flori, cu adevărat flori, și mi s-a părut o modalitate la îndemână de mă integra în spațiul de aici, să îmi pun și eu niște orhidee în geam.

Așa că, primele mele flori, de care chiar m-am îngrijit, au fost orhideele. Pentru că ne-am mutat de mai multe ori, din păcate, nu au supraviețuit primele două ghivece pe care le-am cumpărat. Dar, astăzi sunt mândra posesoare a unor orhidee care înfloresc tot timpul. Mereu am știut că orhideele sunt niște plante greu de întreținut, dar dacă le ții la soare și le uzi de două ori pe săptămână (eu le pun apa în farfurioara de sub ele, nu direct în ghiveci) se înmulțesc foarte bine. Ale mele sunt „nebune”, numai ce le-am tăiat de vreo două săptămâni toate tijele de pe care s-au uscat florile, și deja sunt pline de muguri noi și am și câteva floi înflorite. S-au înmulțit foarte mult, rădăcinile nu le mai încap în ghivece și pentru mine sunt, de fapt, florile cele mai ușor de întreținut, mai ales că după ce înfloresc și țin foarte mult florile lor.

Totuși, cu „floarea” cu care am dat greș, este, de fapt, un ghiveci cu suculente (parcă așa le zice). Am știut că sunt niște plante care se întrețin ușor, au nevoie de apă destul de rar, dar la mine nu este așa. Eu încă nu am găsit combinația bună pentru ele, fie le pun prea des apă, fie prea rar. Nici nu mor, dar nici nu o duc prea bine, asta se vede după frunzele uscate de la baza lor. Dar le las în voia lor, mi-e milă să mă opresc din a le mai uda.

Iar ultima achiziție pentru casă este o Dracaena marginata. Ne-am dorit mereu să avem o plantă mai exotică pentru sufagerie și acum dacă avem și noi un copil mai mare, am putut să mai scăpăm de jucărille lui din camera de zi și să ne punem o plantă într-un colț, care înainte era revendicat de cărțile Năzdrăvanului. Planta aceasta este un fel de Nemesis al meu. Ea a fost picătura care a umplut paharul când lucram la o anumită firmă, și o colegă zbiera pe mine de față cu toată lumea că de ce nu m-am dus la Auchan să văd dacă au și tăvițe ghivecele de flori, pentru că ea voia să îi vândă clientului ei niște flori din această specie pentru decorarea firmei și se pare că acel client voia să primească și farfurioarele pentru ghivece. După ședința aceea mi-am dat demisia de acolo, a fost mai mult o evadare. Trei m-a așteptat în fața firmei cu mașina, eu mi-am strâns lucrurile și după ce l-am văzut parcând m-am dus la șefa mea și i-am spus că îmi dau demisia, că plec în momentul acela și nu mă mai întorc. Și asa am și făcut, colegii care m-au văzut trecând pe lângă ei habar nu aveau ce se întâmplă. Iar acum după mulți, mulți ani, am și eu în casă Dracaena marginata mea cu tot cu tăviță. Planta nu are nicio vină, chiar de atunci de când lucram la oferta pentru clientul acelei colege mi-a rămas în minte ca o plantă de tip palmier foarte frumoasă.

Din păcate, nu am foarte multe colțuri luminoase în casă ca să mai adaug câteva plante, dar mi-am schimbat 180 de grade părerea despre plantele de apartament. Schimbă cu totul camera, o fac mai caldă și mai primitoare, îți dau feeling-ul acela de acasă. Recunosc, au contribuit și câteva influencer-ițe de pe Youtube care și-au filmat casele decorate cu plante și mi-au schimbat foarte mult percepția despre rolul și așezarea unei plante în casa ta.

Așa că dacă eu am ajums să am grijă de plante și chiar să le meargă bine la mine în casă, oricine o poate face!

Seară faină!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: