Eu sunt pentru educația sexuală în școli

Am văzut că zilele astea s-a discutat despre introducerea educației sexuale în școli, am văzut postări despre acest subiect la Oana Moraru (singurul specialist în educație pe care îl urmăresc), la Liviu Mihaiu (nu cred că el are nevoie de vreo descriere) și încă la câteva persoane publice din România. Ce i-a apucat exact acum, nu știu, dar vreau să îmi spun și eu părerea mea aici.

În perioada 2010-2011 am fost profesoară în unul din cele trei cele mai mari orașe din România, la un colegiu tehnic, unde am avut elevi de la clasa a 9-a până la adulți de la seral. Fiind un liceu tehnic, unde nu veneau copiii cu cele mai mari note la Capacitate, era un shit-show, dar cumva deși eram o profesoară tânără, de aceeași înălțime cu elevii mei și nici nu mă îmbrăcam foarte diferit de ei am reușit să ne înțelegem, cu câteva excepții, destul de bine.

Eu eram cunoscută ca „profa de practică”, îmi amintesc vag că eram încadrată ca maistru nu ca profesor, ceva de genul. Am dat atunci examenul pentru învățământ, la care am luat 7,1 – notă suficient de mare ca să mă titularizez dar bineînțeles că nu erau posturi disponibile în tot județul, pentru că eram în ultimul an de master și tata m-a sfătuit să intru în învățământ că e un „post pe viață”. Mda… sunt puțini părinți care știu să își îndrume copiii corect spre o carieră, nu și ai mei. Și așa cum am spus am avut o relație destul de faină cu elevii mei.

O să îți povestesc mai departe despre o fată din clasa a 12-a care mi-a rămas în suflet și abia acum când m-am mai copt și eu am înțeles cu adevărat drama ei. Eram la oră la clasa ei, era o clasă profesională și băieții erau niște sălbatici, scoateau ușa din toc dacă voiau etc., toți mai înalți decât mine și îi lăsam liniștiți să stea în curtea școlii, iar fetele erau ocupate cu bârfele și cu orice altceva în afară de școală. Cumva am rămas singură la catedră cu o singură fată în clasă și încercam să îi predau ei ce aveam, dar nici eu nu eram foarte implicată pentru că sistemul de învățământ românesc este un cadavru în stare de putrefacție. Cum să am în programă cu câte o oră pe săptămână „Utilizarea casei de marcat” și să nu existe o casă de marcat în toată școala? Fiind doar amândouă în clasă, dintr-odată fata îmi spune că a fost într-o relație și a rămas însărcinată cu băiatul care era cel mai sălbatic din clasă și îmi spune că el de fapt nu este deloc așa cum se poartă la școală, este chiar un băiat bun și de treabă în afara școlii. În niciun caz nu eram pregătită pentru destăinuirea ei, eu fiind încă o studentă care făcea ce îi spun părinții și la capitolul experiență sexuală eram corijentă. Fata mi-a mai spus că a avortat copilul acasă, dar încă se mai gândea la copilașul ei și încă îl mai iubea pe băiat, dar erau acum despărțiți. Nu mai țin minte dacă el a știut de sarcină, dar ceva îmi spune că da și ar fi vrut să păstreze copilul, dar poate vorbește romantica din mine. Mi-a mai spus și că a văzut-o pe mama ei de mai multe ori avortând acasă. Pe tot parcursul destăinuirii ei, eu am tăcut, nici acum nu știu ce poți să spui în astfel de momente, dar e clar că fata ducea o povară grea în suflet și chiar dacă eram o străină pentru ea a trebuit să își descarce cuiva sufletul de drama pe care o trăia în fiecare zi. M-a rugat insistent să nu spun la nimeni, dar să îi dau o șansă băiatului că nu este așa de rău cum pare. Bineînțeles că așa am făcut, eram și eu confuză de tot ce am auzit și nici nu aș fi putut să le spun nici prietenelor mele despre ea pentru că eram depășită de situație.

Educația sexuală nu distruge „inocența” copiilor.

O sarcină la 14 ani da.

(text preluat dintr-o postare de pe Facebook)

Toți copiii din școală erau un vulcan activ plin cu hormoni sexuali. La fel am fost și noi când eram adolescenți și nu numai, câți dintre noi care acum suntem adulți am acceptat sexul ca parte componentă a naturii noastre umane. Așa cum organismul ne cere apă și mâncare, după pubertate ne cere și sex și nu e nimic în neregulă cu noi. Câți am primit de la părinți o educație sexuală corectă, am învățat să ne respectăm propriul corp și suntem pregătiți să ne educăm și noi copiii mai departe? Pentru că asta se propune, educația sexuală să fie în responsabilitatea părinților. Când am avut prima menstruație am avut o cădere nervoasă, deși știam de la mama despre ciclu și spermă, mai știam și de la prietenele mele că atunci când ești la ciclu nu poți să faci nimic că ți se vede absorbantul și îți curge sânge și nu am vrut să mai ies din casă, stăteam în casă și plângeam toată ziua. În liceu toți adolescenții știam care pe care a dezvirginat la noi în oraș, unii băieți mai populari aveau mai multe dezvirginări la activ, bineînțeles că părinții nu știau nimic despre ce fac copiii lor, importantă era media de la sfârșit de an.

Mentalitatea asta de rușine față de propriul corp și față de actul sexual naște doar abuzuri și victime ale abuzurilor, vieți care și-au pierdut lumina din suflet și din ochi din cauza unor complexați de propria lor sexualitate.

Ne mai auzim!

Sursa foto

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: